Cum poate anaf sa stie ce venituri impozabile nedeclarate are o firma dar si o persoaza fizica

Intrebarea sau intrebarile pe care ni le punem mai toti este :

De unde stie ANAF ce venituri nu am declarat ?

Cum a aflat ? Cine il informeaza ?

Pentru inceput trebuie sa precizam ca , comerțul online de produse sau servicii a început să crească simțitor indiferent daca ne raportam la perioada dinainte sau dupa pandemia de coronavirus .

Cine este vizat ? 

Toti cei ce desfasoara activitati in sfera comertului online dar si nu numai sau spus altfel toti cei care cumpara sau vand atat bunuri cit si servicii indiferent ca sunt comercianți online persoane fizice și juridice .
În acest context, autoritățile din Romania au început să facă demersuri pentru a-i depista pe cei care nu-și declară integral sau parțial veniturile.

Cum? 
Prin introducerea de declarații obligatorii pentru anumiți intermediari din domeniul comerțului online sau offline, astfel încât evazioniștii să poată fi identificați mai ușor.

1. Primul instrument prin care sunt identificati peroanele fizice cit si juridice care obtin venituri este  declarația 395, care a fost implementată în baza OUG 67/2022 și a Ordinului ANAF 1.644/2022. Formularul este depus lunar de furnizorii de servicii poștale (inclusiv firmele de curierat) și cuprinde informații despre comercianții online care trimit colete cu plata în sistem ramburs. Declarația 395 trebuie să fie depusă, în ultima zi calendaristică a lunii pentru luna anterioară, începând cu livrările făcute efectiv în decembrie 2022.

Din informațiile adunate de inspectorii anaf în anii precedenți a rezultat că majoritatea comercianților online verificați, care au trimis colete cu plata ramburs prin servicii poștale, fie nu își declaraseră integral veniturile, fie și le declaraseră numai parțial. 

Cum se vede riscul fiscal al comerciantilor persoane fizice cit si juridice din interiorul ANAF ?

Riscul cel mai mare este la comerciantii persoanele fizice pentru ca sunt cei care nu declara veniturile obtinute in urma depunerii de colete cu plata in sistem ramburs la furnizorii de servicii poștale sau curierat . 

Riscul cel mai mic este la comerciantii persoanele juridice pentru ca declara in proportie mare veniturile si sunt doar o mica parte dintre acestia care declara partial si acest lucru se datoreaza de regula unor greseli sau erori de soft .

De ce este aceasta discrepanta intre cele doua categorii de comercianti ?   

Comerciantii persoane juridice au trecut la un alt nivel , emit multe facturi pe zi ( vand mult ), implicit la nivel de luna iar cifra de afaceri creste repede de la luna la luna ( daca incearca sa nu declare pierd lucrurile de sib control ) si pentru a creste productivitatea firmei folosesc softuri care generaza automat pe baza comenzii clientului factura , garantia , awb ul de transport pina si importul datelor in contabilitate se face automat sau la un click distanta . Logic ca toate aceste facilitati au costuri dar sunt acceptabile si pleaca de la 150 de lei si cresc in functie de volumul si marimea firmei .

2. - Raportare DAC7, care în prezent este în curs de implementare în România în baza Directivei europene DAC7 .

Regulile raportării sunt prevăzute doar de OG 16/2023 și rămâne ca obligația declarativă să fie pusă în aplicare efectiv până la finalul anului 2023, din moment ce primele raportări trebuie făcute la finalul lunii ianuarie 2024 pentru tot anul 2023.

Raportarea DAC7 este făcută de companiile care sunt operatori de platforme online (vorbim, în esență, de marketplace-uri) și vizează activitatea vânzătorilor și prestatorilor care le folosesc serviciul de intermediere (vânzări de bunuri, prestări de servicii, închiriere de bunuri imobile și vehicule de transport).

3. Sistem european denumit CESOP . 

CESOP este o raportare fiscală ce urmează să fie implementată efectiv tot până la finalul anului 2023, cel puțin teoretic, în baza altei directive europene.

Prin CESOP se vor furniza  informațiile despre plățile transfrontaliere și beneficiarii lor (tranzacțiile în care plătitorul consumator este într-un stat membru al UE, iar comerciantul beneficiar al plății este în alt stat membru al UE). Informațiile vor fi raportate trimestrial, din 2024, de prestatorii de servicii de plăți online, în cazurile în care vorbim de comercianți online care au primit minimum 26 de asemenea plăți într-un trimestru.

Pentru moment sistemul e in functiune dar , vorbim de o raportare mult mai la obiect si anume sistemul CESOP are drept scop combaterea fraudelor transfrontaliere din domeniul TVA-ului. Implementarea în România ar urma să se facă, la nivel primar, printr-un proiect de lege ce urmează să fie inițiat în curând de Ministerul Finanțelor.

Autoritățile fiscale și-au dat seama că activitatea comercianților online este mult mai greu de monitorizat decât cea a comercianților „clasici” si atunci s-a găsit această soluție prin care activitatea lor este raportată de intermediari.Până acum vorbim de furnizorii de servicii poștale, de platformele digitale și de prestatorii de servicii de plăți online, care trimit sau vor trimite curând informații la ANAF indiferent dacă vânzătorii sunt de acord sau nu cu această practică. Scopul, pe termen lung, este forțarea evazioniștilor să iasă de pe piața comerțului online sau să se conformeze integral obligațiilor fiscale pe care le au în baza legislației în vigoare.